Lucrare fără contract semnat, PV refuzat, factură neplătită: cum am câștigat integral

Un client al cabinetului a executat o lucrare pentru o societate, la cererea și cu acordul acesteia. Contractul scris pentru acea lucrare nu a mai fost semnat. Procesul-verbal de recepție a fost refuzat la semnare. Factura a rămas neplătită trei ani. Iar în instanță, beneficiarul a susținut, simplu, că „lucrarea nu s-a făcut niciodată”.

Pe 15 octombrie 2026, instanța a admis cererea noastră integral: a obligat beneficiarul la plata întregului debit (peste 125.000 lei), a dobânzii legale penalizatoare de la scadența facturii până la plata efectivă și a cheltuielilor de judecată. Tot ce am solicitat. Hotărârea este pronunțată în primă instanță și poate fi atacată cu apel.

Speța merită povestită pentru că situația e una dintre cele mai frecvente în relațiile dintre firme: munca s-a făcut, dar hârtiile nu sunt „în regulă”.

Problema: „nu avem contract, deci nu vă datorăm nimic”

Apărarea beneficiarului se sprijinea pe trei piloni, fiecare aparent solid:

• lipsa contractului semnat pentru lucrarea facturată — un act adițional fusese pregătit, dar refuzat la semnare;
• procesul-verbal de recepție nesemnat de beneficiar;
• factura emisă unilateral, neacceptată, pe care beneficiarul o contesta în întregime.

Mulți antreprenori ar renunța aici, convinși că fără semnătura celeilalte părți nu au nicio șansă. Este o greșeală costisitoare.

Contractul nu există doar dacă e semnat

Codul civil pornește de la principiul consensualismului: potrivit art. 1178 Cod civil, contractul se încheie prin simplul acord de voință al părților, dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă. Pentru un contract de prestări servicii sau de antrepriză între firme, legea nu cere forma scrisă ca condiție de valabilitate.

Mai mult, art. 1240 Cod civil arată că voința de a contracta se poate manifesta nu doar verbal sau în scris, ci și printr-un comportament care nu lasă nicio îndoială asupra intenției părților. Un beneficiar care solicită lucrarea, permite accesul echipei, este prezent la execuție și folosește rezultatul și-a exprimat acordul — chiar dacă nu a semnat nimic.

Odată încheiat valabil, contractul are putere de lege între părți (art. 1270 Cod civil), iar suma neplătită la scadență produce de drept daune moratorii sub forma dobânzii legale (art. 1535 Cod civil și O.G. nr. 13/2011).

Întrebarea reală nu este, deci, „există contract semnat?”, ci „putem dovedi acordul și executarea lucrării?”.

Cum am dovedit lucrarea

Am construit dosarul pe probe independente, care se confirmau una pe alta:

• Documentația tehnică a lucrării — rapoarte, buletine de verificare și procese-verbale întocmite la momentul execuției. Echipamentele montate erau identificate individual, pe serii, iar seriile coincideau perfect între documente — un detaliu greu de contestat.
• Actele întocmite cu terți în aceeași perioadă, care tratau lucrarea ca fiind executată. Unele dintre ele fuseseră semnate chiar de beneficiar sau emise în numele lui.
• Individualizarea lucrării față de alte lucrări executate anterior pentru același beneficiar, achitate fără probleme — ca să nu existe nicio confuzie între ele.
• Martori prezenți la execuție și la recepție, care au descris concret cine a cerut lucrarea, cine a fost de față și ce s-a întâmplat după.

Proba cu martori merită o mențiune separată. Ca regulă, art. 309 alin. (2) Cod de procedură civilă nu permite dovada cu martori a unui act juridic cu valoare de peste 250 lei. Același text prevede însă o excepție esențială pentru mediul de afaceri: dovada cu martori este admisibilă, oricare ar fi valoarea, împotriva unui profesionist, pentru actele făcute de acesta în exercițiul activității sale profesionale, dacă legea specială nu cere probă scrisă. Beneficiarul fiind o societate, martorii au putut fi audiați.

De ce nu am mers pe ordonanța de plată

Ordonanța de plată este calea cea mai rapidă pentru o factură neplătită — dar numai pentru creanțe certe, lichide și exigibile care rezultă dintr-un contract constatat printr-un înscris însușit de părți. Când beneficiarul neagă însăși existența lucrării și nu a semnat nimic, procedura sumară nu este potrivită: instanța ar fi respins-o, iar timpul s-ar fi pierdut. Aici a fost nevoie de o acțiune în pretenții pe drept comun, cu probatoriu complet.

Alegerea căii procesuale potrivite de la început face diferența între o creanță recuperată și ani pierduți în proceduri respinse.

Ce poți face dacă ești în aceeași situație

Dacă ai prestat servicii sau ai executat o lucrare fără contract semnat, iar clientul nu plătește, câteva reguli practice:

• Nu renunța doar pentru că lipsește semnătura. Contractul se poate dovedi și altfel decât prin înscrisul semnat de ambele părți.
• Păstrează tot: e-mailuri, mesaje, oferte, comenzi, procese-verbale (chiar și nesemnate), fotografii datate, avize de însoțire, documente tehnice, acte trimise către terți.
• Identifică oamenii care au văzut lucrarea: angajați, subcontractanți, reprezentanți ai beneficiarului, terți.
• Trimite o somație de plată înainte de proces — fixează poziția părților și, uneori, rezolvă problema fără instanță.
• Atenție la prescripție: dreptul de a cere plata se prescrie, ca regulă, în 3 ani de la scadență.

Și, pentru viitor, cea mai ieftină soluție rămâne prevenția: un contract scurt, clar, semnat înainte de începerea lucrării, cu recepția reglementată expres — inclusiv ce se întâmplă dacă beneficiarul refuză să semneze procesul-verbal. Am scris mai pe larg despre clauzele contractuale care contează.

Pe scurt

• Lipsa contractului semnat nu înseamnă lipsa contractului (art. 1178 și 1240 Cod civil).
• Între profesioniști, lucrarea se poate dovedi cu înscrisuri, cu documente tehnice și cu martori (art. 309 alin. (2) CPC).
• Pe lângă debit, instanța acordă dobânda legală penalizatoare de la scadență și cheltuielile de judecată.
• Calea procesuală se alege în funcție de probe — recuperarea creanțelor nu are o rețetă unică.

Ai o factură neplătită și „nu ai contract”? Analizăm ce probe ai și îți spunem sincer ce șanse are dosarul — scrie-ne prin pagina de contact.

Alexandru DimaAvocat titular · Baroul Cluj